marți, 11 februarie 2014

Elegia celor 23 de nevroze - N5

N5

am visat că eram mort
nu, n-a fost un coșmar
a fost chiar unul dintre cele mai frumoase vise
din ultima perioadă.
trupul meu lipsit de viață zăcea în sicriu
palid ca luna plină
în cimitir adia un vânt de primăvară târzie
probabil era luna mai
mi-am dorit mereu să mor la sfârșitul lui mai
ca să dispar odată cu primăvara.
câțiva oameni veniseră la înmormântare
mă plângeau cu lacrimi de crocodil
și fumau țigară după țigară
unde ai plecat?!
a răsunat un bocet
în timp ce eram coborât în groapă
iar în acel moment a început să plouă
să fie oare posibil?
Raiul plânge pentru mine?
Raiul plânge fiindcă știe că voi ajunge-n Iad
dar și în Iad e mai bine ca-n Purgatoriu
în Purgatoriul în care m-am trezit din acest vis
dimineață fadă de februarie
cu migrene, criză existențială
și gânduri de sinucidere.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu