O reclamă foarte serioasă

Hei tu! DA, tu! Te-ai săturat de viața ta plină de monotonie și neîmpliniri? Ai o depresie care te chinuie groaznic de luni bune? Părinții te consideră o dezamăgire? Târfa/porcul de care erai îndrăgostit/ă te-a părăsit? Toți cunoscuții tăi sunt fericiți și au un scop în viață, în timp ce tu trăiești fără scop de pe o zi pe alta? Nu te iubește nimeni? Poate a venit timpul să încerci suicidalismul.

Ce e suicidalismul? Un produs revoluționar făcut din cea mai pură suferință, care te va face să îți dorești să mori cât mai curând. Echipa noastră de personalități multiple lucrează zi de zi pentru a-ți oferi  depresie de cea mai bună calitate. Nu te-am convins? Citește părerile acestor utilizatori mulțumiți.

Jenel (freelancer/ pușlama cu părinți bogați): mă simțeam așa foarte sad într-o zi, you know? Aveam o stare așa crappy și am zis să încerc suicidalismul. What the hell could possibly happen? Am ajuns în scurt timp dependent de heroină, am început să ascult DSBM, mi-am pierdut prietenii și iubita, părinții m-au dat afară din casă. My life sucks. Dorm pe străzi și aștept să mor cât mai curând. Suicidalism destroyed me.

Mărioara (studentă la o facultate particulară/ pițipoancă): Sor-mea se despărțise de gagică-su, era tristă, plângea nonstop, așa că i-am prezentat suicidalismul (Nota bene: Mărioara nu e foarte inteligentă). S-a spânzurat a doua zi. Acum toată familia e distrusă. Îmi urăsc viața. Cine a creat suicidalismul merită să ardă în IAD!

Costi (blogger/ iubitor de hentai, bulangiu): Mă plictiseam într-o zi și am zis să văd care-i treaba cu suicidalismul. CE RAHAT! Sună de parcă o gașcă de copii emo s-au dus într-un cimitir și au început să-și plângă de milă. Mi-a stricat toată ziua. Cine dracu ar scrie așa ceva?!

Și tu poți beneficia acum de bucuria suicidalismului. Descarcă Divina Agonie, abonează-te la blog și lasă suicidalismul să îți pătrundă în suflet.

Acest produs nu este un medicament, deci nu am ce să presciu la el. Dacă îți vin idei sinucigașe apelează la un psihiatru și nu da vina pe mine pentru că viața ta e nașpa.

Lucruri pe care nu le pot exprima în cuvinte

sursa: clooneytoons.blogspot.com

VeritaSaga - Intre dezamagire si speranta

Mi-aduc aminte de parca ar fi fost ieri

Eram 2 oameni in tot Universul
Ascultand versul trist al unui artist ce parca ne prevestea viitorul
Acum autorul versului sunt eu, singur, in Universul meu.


Si-acum imi amintesc jocuri de lumini ce cresc in ochii tai atunci cand ii privesc,
Si totul mi se pare firesc
Gasesc in ei lucruri dupa care tanjesc,
Sclipiri ma inconjoara si ma incalzesc,
Topesc ghetari care imi ingradesc,
Sentimente pe care nu mai reusesc
Si nici nu vreau sa le opresc, NU!
Glasul tau astupa glasul ratiunii
Ma simt nemuritor in infinitul fractiunii de secunda,
Cad prada fictiunii unui vis neimplinit,
Ma simt contopit cu un suflet care poate fi menit ,
Cand dintr-o data!
Luminile se sting in jurul meu
Ma afund in intunericul greu,
Aud o voce si simt o mana pe umarul meu.


Refren:
Mi-aduc aminte lucruri pe care nu le pot exprima-n cuvinte,
O imagine cu-n univers format doar din noi doi
Lumea peste care acum cad ploi de amintiri,
Cuvinte, atingeri, priviri....


Abia acum incep sa simt ploaia rece
Si-aud aceasi voce care spune:
"Lasa, totul trece!"
Dar eu sunt cel ce credea ca a invatat ca demonii au fete de ingeri
Si ingerii de fapt nu exista
Privirea-mi trista tinteste dezorientata si-n ea insista
Rugaminti atat de fierbinti incat
Ar intuneca minti si totusi
Nu mai pot sa vad in ochii tai ce simti
Si-mi vine sa plang dar strang din dinti
Si-atunci cuvintele sunt lacrimile sufletului meu
Dar numai eu stiu daca mai e sau nu al meu
Sau nici eu nu mai stiu oricum mi-e greu
Sa las totul in urma
Caci tu mi-ai furat visul
Si-acum ma confrunt cu abisul in care-am cazut
Si vreau sa te intreb:
"Cate suflete te-au urmat si s-au pierdut?"


Refren


Mi-aduc aminte lucruri pe care nu le pot exprima-n cuvinte,
O imagine cu-n univers format doar din noi doi
Lumea peste care acum cad ploi de amintiri,
Cuvinte, atingeri, priviri schimbate in timp
Totul a inceput intr-o seara la un bairam
Mi-aduc aminte fiecare gest al tau,
Ce fericiti eram ca am gasit ce-am cautat atata vreme
Cu tine am uitat de necazuri,probleme
Si curios, am gasit chiar teme comune de discutie
Care faceau ca totul sa fie perfect,
Care ne faceau sa apartinem cercului select al celor care cred ca stiu ce e iubirea
Dar normal, dezamagirea si-a facut prezenta la un moment dat
Si-am aflat ca nu esti ceea ce-am sperat sa fii
Desi saruturile tale le simt inca
Desi in suflet mi-ai lasat o urma adanca
Nu regret!
Caci am invatat incet ca tot ce mi se intampla face parte din mine
Deci o parte din tine ma intregeste cumva
Dar nu pot sa nu ma intreb oare cum va reactiona ea
Cand va asculta piesa asta, se va schimba
Va incerca sa faca ceva, nu stiu
Sau chiar mai bine...nu vreau sa stiu
Si spun si scriu ce imi dicteaza sufletul
Ce imi dicteaza sufletul.


Refren


Acum incetul cu incetul am realizat
Ca tot ce mi-a ramas de la tine sunt
2 poze si-o bricheta aruncata intr-un sertar undeva, ah!
Si mii de amintiri in care tu erai Eva, iar eu oare cine eram?
Sarpele sau Adam?
Dar n-am niciun motiv sa spun ca n-am tinut la tine
Stii bine ca simt inca fiori cand te vad
Dar mai are vreun sens sa reinnod orice fel de relatie
Acum cand suntem doi pasageri in doua statii diferite
Asteptand doua autobuze diferite
Ce merg pentru fiecare in directii diferite
Asa ca, avand in vedere faptele savarsite
Declar sfarsite capitolele trecute
Si incerc sa te gasesc pe tine sub o alta forma, sub o alta infatisare
Caci am nevoie cateodata de o imbratisare, o vorba de duh, un sarut dar
Imi spun: ''pune punct si de la capat''

Si o iau de la inceput

WTF is wrong with you, Cătălin?

Probabil că mulți se întreabă de ce inventatorul suicidalismului nu își pune capăt zilelor și nu ne scutește de tâmpenia asta ultradepresivă. Să lămurim unele lucruri.

1. Suicidalismul nu este biletul meu de adio lăsat lumii. Este modalitatea prin care eu elimin emoțiile negative care se acumulează în mine. Este expresia tristeții mele. Este o cale de scăpare din monotonie, banalitate, din problemele de zi cu zi. Așa cum unii folosesc drogurile, sexul, muzica ș.a.m.d ca să evadeze din nefericirea cotidiană, așa folosesc și eu poezia și arta întunecată.

2. Nu instig la sinucidere, comportament antisocial, automutilare, autodistrugere. Nu vin și îți spun: << viața ta e nașpa, mai bine te sinucizi >>. Tot ce scriu eu aici reprezintă o transpunere artistică a unor sentimente, momente, stări pe care le-am experimentat. E viziunea mea întunecată asupra vieții. Dacă prin absurd, un suflet rătăcit înțelege aiurea tot ce am scris eu în operele mele și face un gest necugetat, nu vreau să fiu considerat responsabil. Ești o ființă rațională, deci folosește-ți creierul.

3. Nu scriu pentru admirație nemărginită sau bani. Nu scriu ca să conving lumea să se taie pe mâini, sau să par eu un geniu neînțeles al depresiei. Scriu pentru că asta e ceea ce știu eu să fac, asta îmi place să fac, ăsta sunt eu. Dacă doream simpatie, iubire, atenție, admirație, zeci de mii de fani scriam siropoșenii și intitulam blogul ăsta << blogu` lu` Otravă 2 >> (lol, bad joke. but still, Otravă și Radu F. Hipstantinescu can suck my...ok mă opresc).

4. Nu sunt emo, n-am fost emo, n-am de gând să fiu emo. Sunt doar un individ destul de trist și destul de greu de înțeles care scrie chestii depresive. Love me or hate me. Read me or leave me alone.

Acum că am clarificat unele chestii sper să nu am parte de comentarii sau texte cretine referitoare la viața mea și arta mea.

Hail Suicidalism, Hail Divina Agonie.

Divina Agonie Artwork

PS: Dacă vrei să folosești aceste imagini, menționează sursa.